CONTROVERSE ASUPRA SINUCIDERII
Autor: DANIEL LUCESCU  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Adaugata in 11/08/2008
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
                 CONTROVERSE ASUPRA SINUCIDERII  Sinuciderea, considerata de criminalisti o forma particulara  de  violenta, este privita in mod diferit de filozofi,medici,sociologi,psihologi si de diferite religii. A 13-a cauza de deces in lume, este  apreciata de unii ca fiind o eliberare a omului de povara vietii sau de altii ca o manifestare a spiritului de libertate .  Albert Camu, spunea in Mitul unui Sisif „Omul care este capabil sa priveasca absurditatea vietii umane, care vede disparand semnificatia vietii inca se confrunta cu problema sinuciderii. Singura problema filozofica intr-adevar serioasa este sinuciderea.”  Pana la urma omul se sinucide de secole din aceleasi motive de suferinta elementara . Oamenii se sinucid si in aceasta categorie,  intra mai nou si copiii . Cel mai tanar sinucigas in Romania este un copil de 9 ani care a luat un pumn de pastile in urma divortului parintilor, pe cand alt copil de 12 ani s-a sinucis prin spanzurare dupa ce a aflat ca mama sa va pleca la lucru in strainatate.  Oamenii se sinucid pentru motivul ca nu vad ratiunea de a trai in anumite conditii date . Suferinta produsa de un anume eveniment din viata, dragoste, esec profesional,saracia si alte lucruri, care in ochii victimei anuleaza sensul de a trai, ii aduce pe unii sa renunte la o lupta pentru supravietuire. De fapt s-a propus inlocuirea termenului „suicid” care provine din doua cuvinte latinesti ,”sui” care inseamna „de sine” si al doilea  cuvant „caedere” insemnand „omorare”. Noul termen propus este „suisad” adica „ un sine trist”.Pe de alta parte ne putem intreba cei face pe cei mai multi oameni sa nu  se sinucida  desi traiesc in acelasi conditii dificile ca cei care o fac. Nu este o problema de educatie, nici de posesiuni materiale sau alte  conditii. Orice fiinta vie chiar si din lumea animala  este dominata de instinctul de conservare ,de instinctul de  a–si pastra pe orice cale viata ,atunci cand este pusa in pericol. De altfel se spune ca cei care se sinucid sau care au o tentativa de sinucidere nu vor de fapt sa moara ci isi doresc ca suferinta de care sunt coplesiti sa inceteze. Ei nu vad o alta cale de iesire din criza, asa ca se sinucid. O explicatie la dorinta omului de a trai chiar si in conditii mizere, potrivnice, in contradictie cu asteptarile lui, este in conceptia iudeo-crestina despre conditiile in care  a creat Dumnezeu lumea.  Omul are un statut special , a primit de la Dumnezeu suflare de viata ,iar pe de alta parte  scriitorul Eclesiastului care realizeaza desertaciunea vietii dupa ce avut parte de tot ce-a  fost mai bun  „sub soare”,  vede frumusetea ei, in faptul ca Dumnezeu face orice lucru frumos la vremea lui  si a pus in om chiar si gandul vesniciei. Sa ne gandim atunci cine pune in oameni gandul mortii. S-ar parea ca tot mai mult crestinismul de azi uita de agentul mortii, Diavolul si accepta cu o falsa mandrie intelectuala explicatiile psihologice a multor stari interioare umane.    O schimbare spre o mai mare toleranta fata de sinucidere se cunoaste in epoca moderna  atunci cand este acceptata „sinuciderea asistata”. La inceput s-a acceptat sa fie legala in anumnite conditii, ca apoi sa fie disponibila oricui o cere, unui medic, care desi  prin profesia lui este chemat si a jurat sa faca tot ce poate sa salveze vietile omenesti. Statul Oregon este singurul stat din America care a legalizat sinuciderea asistata de medic din 1997 . Medicul are voie doar sa dea o reteta si pacientul este cel care trebuie sa ia supradoza. Medicul trebuie doar sa intrebe „De ce ceri acest lucru?”.  Acest lucru este departe de intentia initiala a legii care se presupunea a fi limitata doar la cei cu boli terminale sau care aveau boli cu dureri fizice acute.  O lege similara s-a incercat a se promova in statul California in 2005 . Organizatiile care sustineau aceasta lege spuneau ca le da oamenilor liberatatea de a alege cand sa-si puna capat vietii .  Organizatiile care se opuneau acestei legi au afirmat ca sinuciderea asistata este un raspuns distructiv la boli si la infirmitati.Ei au avertizat ca milioanele de oameni cu venituri mici, care nu au acces la ingrijirile medicale de baza, pot  sa considere  mult mai usor sa se sinucida sub protectia acestei legi. Iata cat de usor in numele libertatii, poti sa ajungi ca nimanui sa-i pese daca ai facut o alegere buna sau daca ai fost manipulat sa faci o asemenea alegere. Ce stari sufletesti poate experimenta  un pacient care doreste sa traiasca ,ceea ce este firesc ,iar medicul sa-i sopteasca la ureche : „Stii, vezi ca este si o lege care poate sa te ajute sa mori cu demnitate , nu  trebuie  sa te chinuiesti sa traiesti cu suferinta asta”. Pacientul poate sa-si puna problema ca nu i se acorda destula atentie si ingrijire pentru ca altii au considerat ca poate ar fi mai bine pentru el (ca sa nu ne gandim ca ar putea fi si  alte motive ) sa decida  sa-si puna capat zilelor.  Ma gandesc la cainii vagabonzi din Bucuresti.  Cainii avut mai multi aparatori, atunci cand primaria a decis sa recurga la eutanasierea lor (pentru ca sinucidere asistata nu se poate opera la un caine fara casa ), decat o au oamenii lipsiti de ajutor emotional ,impinsi spre sinucidere.  Unii invatatori crestini care vor sa fie „cool”, adica  in ton cu modernitatea, nuanteaza  raul acesta al deciziei de a te sinucide. Intr-un articol din Christianity Today  un profesor de religie de la Hope (speranta) College din Olanda, da sinuciderii o nunata gri. „Noi nu putem spune ca un asemenea motiv pentru sinucidere este corect dar nici nu putem spune ca persoana care face aceasta tragica greseala  este indepartata pentru totdeauna de la harul lui Dumnezeu.” El spune ca Biblia  nu mentioneaza nimic despre moralitatea  sinuciderii, si ca cele sapte cazuri de sinucidere prezentate, in aparenta  nu sunt dezaprobate.  Ca si in alte cazuri, invatatorii crestini, se aventureaza intr-o interpretare  a Bibliei care sa se acomodeze cu dorinta lor de popularitate pe care vor sa o castige in lumea crestina,  care este si devine tot mai confuza cu privirile la adevarurile fundamentale de viata crestina.Un alt scriitor crestin intr-un articol, in care raspunde la intrebarile cele mai fregvente cu privire la sinucidere,  insista mult pe ideea ca nicaieri in Biblie nu ete mentionat ca o persoana care comite sinuciderea este in iad. Mantuirea noastra eterna nu este conditionata spune dansul, de felul in care mori, nu depinde de faptele noastre ,ci de credinta in Hristos. Iata ca o teologie care a adus eliberare de sub jugul robiei legii si pacatului, a ajuns  sa dea libertate extrema, pana la moarte. Biblia nu vorbeste direct despre sinucidere, pentru ca mesajul ei este unul de salvare de la moartea vesnica a tuturor oamenilor . Pentru un crestin este firesc sa sufere ,pentru ca insusi Hristos  a suferit cat a fost pe pamant, in acelasi fel de trup ca al nostru , si ne-a lasat o pilda, ca si noi vom suferi in aceasta viata trecatoare . Persoanele, sa zicem crestine, care se sinucid,  de fapt nu accepta conditia de ucenic al lui Hristos.Hristos care a fost si Dumnezeu si om in acelasi timp, afirma  in calitatea Sa  de Dumnezeu ca are discretie asupra vietii proprii :”Tatal ma iubeste pentru ca Imi dau viata, ca iaras s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau de la mine . Am putere s-o dau  si am putere s-o iau iarasi: aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatal meu.” Aceasta renuntare la viata a lui Hristos este in deplina ascultare de decizia  Dumnezeirii, nu este un act al disperarii. In aceste conditii un ucenic crestin isi va da viata numai  in situatia cand trebuie sa asculte de Hristos si nu de alta autoritate, fie chiar si eul sau. Testamentul lui Isus pentru ucenicii  sai  a  fost :„In lume veti avea necazuri  ... EU ma duc sa va pregatesc un loc.......Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi.”Nu ma gandesc sa devenim  bigoti in  situatiile in care se intampla ca unul care s-a declarat crestin, a  recurs la actul sinuciderii.  Nu trebuie sa facem ca in evul mediu, care aplica anumite pedepse cadavrului  conform cu metoda prin care s-a sinucis. De exemplu daca moartea s-a produs prin injunghiere cu un pumnal, in craniul mortului se infingea o pana de lemn.   Nu pot sa ii asigur pe cei care au ramas in urma, coplesiti de durere, ca cel care s-a sinucis nu este numaidecat in iad, sau ca din naivitate aceea persoana  a crezut ca poate sa ajunga mai repede la Dumnezeu,  asa cum filozofa un alt invatator crestin. Cineva ma intreba de ce condamni asa drastic anumite pacate, nu te gandesti la cei care au pacatuit si acum si-au revenit si se simt stanjeniti. Da am raspuns ma gandesc la acestia, dar mai mult ma gandesc la cei care inca nu au pacatuit in acelasi fel . Ma gandesc mai mult la cei care sunt slabi si sunt gata sa pacatuiasca sinucigandu-se. Nu as vrea sa le dau nici macar o farama de speranta daca aleg sinuciderea. Acestia nu sunt oameni cu care sa ne permitem sa facem jocuri de cuvinte. Am fi de altfel caraghiosi, cand la nivel national sinuciderea in anul 2008 ramane o problema serioasa de sanatate publica si  in toate statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii  rata sinuciderilor este considerata un indicator foarte important in privinta sanatatii mintale a unui popor.                                                                                                                                                             Daniel Lucescu
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 2035
  • Export PDF: 1
Opțiuni